„TU” sau „DUMNEAVOASTRA”?

Cand ajungi sa traiesti intr-o societate in care mentalitatea e diferita de cea cu care ai fost obisnuit, ideal este sa te adaptezi cat de repede pentru ca parcursul tau profesional sa fie mai usor si accesibil. Dar mai ales cand gasesti multe exemple pozitive, atunci te acomodezi mult mai rapid si te simti in largul tau.

📷ziarulunirea.ro📷

Indiferent de domeniul profesional, respectul reciproc este pe primul loc. In comert, la medic, sau in orice alta institutie esti primit cu respect. Chiar daca nu esti intampinat intotdeauna cu zambetul pe buze pentru ca suntem toti oameni si avem o viata mai mult sau mai putin complicata, esti tratat cu profesionalism si consideratie. Indiferent de profesia pe care o ai, angajatorul tau va pretinde sa zambesti, sa fii sociabil si sa ai un spirit de echipa. In comert, vei fi obligat sa iti tratezi clientii cu respect, tu fiind imaginea firmei; sa saluti, sa multumesti, sa urezi fiecarui client „o zi buna”.

📷Sursa: Aced📷

Pana aici nu mi se pare nimic iesit din comun. Asa  am fost educata si eu de parintii mei: sa fiu respectuoasa, sa salut, sa multumesc.

„Educatia este ceea ce ramane dupa ce ai uitat tot ceea ce ai invatat in scoala.” (Albert Einstein)

In ultimii ani insa, de cate ori mergeam in Romania, in unele locuri, mi se intampla ceva ciudat, la care, aveam impresia ca numai eu reactionez; celor din jur, li se parea ca totul e normal. De multe ori cand intram prin magazine, cu fiica mea, angajatele ne vorbeau la pertu; daca le uram „o zi buna” eram privita ciudat. Eu vorbeam cu „dumneavoastra” iar persoana respectiva continua sa ma tutuiasca. Aproape ca voiam sa o intreb  daca ne cunoastem, atat de „prietenoasa” era. M-am asezat pe o terasa la un suc. „Ciao, cu ce te servesc?” Saluti un client, o femeie, cu „ciao” fara sa stii ce varsta are? Angajata, avea poate varsta fiicei mele si imi vorbea la „pertu” cand eu ii vorbeam cu „dumneavoastra”? Nu e ceva anormal? Chiar daca unele femei nu isi arata varsta, nu mi-as permite niciodata sa vorbesc la „pertu” cu o persoana pe care nu o cunosc. Unii ar spune ca exagerez, ca fac pe sensibila, ca traim intr-o lume moderna, lucrurile s-au schimbat. Intrebarea este daca aceasta schimbare este una pozitiva. Daca nu e o problema ca tinerii de azi nu mai fac diferenta, cand sa vorbeasca cu „dumneavoastra” sau „tu”. Sunt multi care scaneaza rapid persoana si daca o vede mai tanara o abordeaza direct la „pertu”. De ce in alte tari nu se practica acest lucru? Iti poti pierde job-ul pe loc, sa tutuiesti un client; si asta nici nu trebuie sa ti-o spuna patronul, o stie toata lumea.

Daca americanii folosesc „you” pentru „tu,voi si dumneavoastra”, nu vad de ce se incearca aceasta metoda si in Romania, cand „dumneavoastra”’,acest pronume de politete, chiar exista in limba romana. Nu vreau sa spun ca atunci cand cineva te „tutuieste” nu te respecta, insa nu poti lua decizia asta fara permisiunea celuilalt. Sunt niste reguli care trebuie respectate pentru ca societatea sa nu se degradeze.

As dori sa subliniez ca de 16 ani de cand traiesc in Franta nu am fost tutuita niciodata fara a mi se cere permisiunea. Aici, fiecare persoana, indiferent de statutul sau social este respectat de medicul care il primeste in cabinetul sau, de orice comerciant sau angajat din administratie, de orice persoana, chiar daca aceasta are o functie importanta. In orice imprejurare se foloseste pronumele „vous”=”dumneavoastra”. Daca pacientul unui medic are 18 ani, acesta din urma ii va vorbi cu „dumneavoastra” chiar daca are in fata lui un adolescent. In comert, nimeni nu isi permite sa se tutuiasca, indiferent daca are rolul de client sau comerciant. Este o „lege nescrisa” pe care toata lumea o respecta.

In Romania, nu o data, am fost martora unor scene in care bolnavii, batrani, erau tratati la pertu, in graba si cu dezinteres. Si in alte institutii, deseori, esti tratat cu raceala, repezit. Mi-a spus cineva ca angajatii institutiilor reactioneaza asa pentru ca oamenii sunt lipsiti de educatie, de respect. Pai si atunci unde se va ajunge in ritmul acesta?

Nu vreau sa generalizez. Din fericire sunt insa atat de multi romani bine educati, civilizati si care nu copiaza modelele negative. Nu trebuie sa mergi in Occident pentru a te educa. Educatia o primesti acasa, in orice colt al lumii ai fi si te cizelezi pe parcursul vietii. Daca am incerca fiecare sa fim noi insine, fara sa ii copiem pe ceilalti in tot ce e rau ci sa luam numai exemplele pozitive, lumea ar fi mult mai buna decat este. Sau cel putin, atunci cand avem ocazia, sa transmitem un mesaj educativ si pozitiv, indiferent daca va fi sau nu apreciat.

Nu vreau sa denigrez imaginea Romaniei sau a romanilor, este tara in care m-am nascut si sunt mandra ca sunt romanca. Insa mi-e greu de fiecare data sa ma acomodez cu acest nou stil de „comunicare” si sa ma simt ca si cum as fi diferita.

Codul bunelor maniere spune:

 – ne putem adresa cu ”tu” fără a fi considerați lipsiți de educație fraților, verișorilor, altor persoane din familie care sunt de vârstă apropiată cu a noastră; colegilor de școală, liceu, facultate (chiar dacă îi revedem după mulți ani); prietenilor din copilărie; părinților și bunicilor, mătușilor și unchilor, în cazul în care acest mod de adresare a fost stabilit de când eram copii (există multe cazuri în care părinții, bunicii, alte rude preferă pronumele ”dumneata” sau ”dumneavoastră”)

putem folosi pronumele ”tu” între prieteni, dacă e vorba despre persoane foarte apropiate

 – ne putem adresa cu ”tu” colegilor de serviciu doar în cazul în care stabilim de comun acord acest lucru; un amănunt deloc lipsit de importanță: bărbații vor folosi pronumele ”tu” când se adresează unei femei doar atunci când respectiva persoană le va cere acest lucru, niciodată fără permisiunea ei

NU vom folosi niciodată pronumele ”tu” când vom face pentru prima oară cunoștință cu o persoană, indiferent dacă e mai tânără, mai vârstnică sau de aceeași vârstă cu noi (o excepție este cazul în care facem cunoștință cu un copil); dacă în timp vom ajunge la un nivel de apropiere în care ambele părți vor hotărî că doresc să folosească acest pronume, ne vom conforma, deoarece a insista în a folosi pronumele de politețe ”dumneavoastră” atunci când o persoană nu-l dorește poate însemna o încercare de păstrare a unei ”răceli” în exprimare și comportament.

(Sursa: Ziarulunirea.ro – Codul bunelor maniere)

(Acest articol este o constatare si o parere personala. Chiar daca, in general, sunt deschisa la ceea ce ofera societatea de azi, prefer sa triez si sa aleg ce e mai bun, fara sa renunt la principiile pe care le-am cladit de-a lungul vietii mele.)

3 comentarii

  1. Off Doamne, când ești prins într-un cerc de oameni; colegi, prieteni, rude și toți o dau pe tutuială și alte grosolănii, parcă ești tentat să devi ca ei; trist, dar asta e situația. Mi-a plăcut ceva foarte mult ce ai spus aici:
    (“Daca americanii folosesc „you” pentru „tu,voi si dumneavoastra”, nu vad de ce se incearca aceasta metoda si in Romania, cand „dumneavoastra”’,acest pronume de politete, chiar exista in limba romana.)

    Măcar noi ăștia mai vechi puțin, avem încă întipărit în noi, respectul și manierele care erau odată în familie, școală, biserică și societate. Despre tinerii de astăzi încerc să mă abțin..

    Weekend Plăcut iți Doresc !

    Apreciază

  2. Între prieteni, colegi, e normal. Vorbeam de persoanele pe care le întâlnești pentru prima dată si te iau direct la pertu, mai ales in împrejurări in care această atitudine nu își are locul.
    Am prins alte vremuri si probabil de aceea situația actuală ma deranjează. Insa rămân optimistă ca cei care sunt cum trebuie vor rămâne așa, iar cei care mai au de învățat, o vor face.
    Week-end minunat îți doresc! 😊🤗

    Apreciază

  3. Nici șefilor mei, ș-au fost mulți 😉 nu le-am zis dumneavoastră. Tu știi ce-nseamă asta? Domnia Voastră, o recunoaștere intrinsecă a ascendentului acelei persoane asupra ta. O umilință din partea-ți,
    Niciodată!
    Dar sunt și soluții elegante, personificate. Limba română dispune de o largă gamă de epitete, doar să fie folosite corespunzător cu situația dată:
    – Fată dragă, dă-mi și mie un kilogram de cartofi. Mulțumesc! Ce frumoasă ești azi, iubești, nu-i așa?!
    – Stimată doamnă, dacă ați fi amabilă, doar un centimetru mai la stânga, culoarul ăsta e cam strâmt… Mulțumesc! Sunteți ravisantă!
    – Copilă, văd soare în privirea ta…
    😉

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s