Jurnal de dor

Ciocolată caldă. Cu bezele și biscuiți. Frișca nu întârzie s’apară. Momentul dinainte de culcare, când capul meu e plin de idei tâmpite și nu știu cum să fac să le scriu mai repede undeva.
Mi-e dor să port o conversație cu o persoană inteligentă, pentru că o carte bună , o pot citi oricând.
Mă tot gândesc la anu’ ce-a fost și deși a trecut foarte repede, mi-ar fi plăcut să treacă mult mai repede. Inhalez o gură de aer (cică proaspăt) pentru clarificarea ideilor.
Mi-e dor de plimbările interminabile fără ca masca să fie trend-ul din fiecare sezon.
Mi-e dor să cred că oamenii nu sunt răi, și nu mi-am ciobit visurile și ființa.
Mi-e dor să cred în imposibil, să fiu sigură că pot prinde un fulg de nea și dărui, în toată frumusețea lui cuiva drag.
Mi-e dor să nu uit că fiecare om e bun în felul lui.
Mi-e dor să am ceva care să țină tot anul..
Nostalgia vremii de afară sau poate filmul de pe Netflix m-a adus în starea asta 🤣. Sau poate o fi dorul de altădată dată. Cine știe?…
Ție de ce ți-e dor? ☃️🌼💋

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s