Ne rămân doar umbre

Trăim într-o lume cu doamne stilate și domni șlefuiți
Unde totul e șters, și anii pierduți.
Undeva nimeni e baza, și totul e nimic.
Iar nesimțirea, ceva caracteristic.
Toți am devenit păpuși de cârpe, dar cine-i păpușarul?
Vre-o urmă de-ndoială cum c-ar fi chiar buzunarul?
Fugi după bani, mai ceva ca un atlet
Devenind tu însuți un mare pamflet.
Dar știi ce-i ciudat? Că am ajuns să ne și placă
Să avem tot mai mult, ca banul să ne satisfacă.
Oamenii se-mpuținează, asta-i clar
Că-n astă lume și sufletul e măcelar.

📸 pinterest

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s