Pâinea cea de toate zilele

Uneori mă simt împachetată în carton și aruncată după dulap, să mă uit, până o să am nevoie de mine să mă scot de acolo.
Și de obicei mă reamintesc atunci când am de gătit. 🙈

Alteori sunt o rețetă uitată într-un sertar și îmi amintesc să ies la iveală și să îmi împrăștii aromele, să-mi las gustul să explodeze în papilele gustative ale celor curioși să mă descopere.

Așa mă identific uneori în anumite rețete care îmi dau motivația să gătesc, hotărâtă, sigură pe mine. Privesc cu jind fotografia în care rezultatul sublim e afișat, atât de perfect și colorat. Optimistă, îmi spun că rodul muncii mele va fi exact ca cel din fotografie. Încep să-mi caut setul de tacamuri prin sertar, farfuriile și lumânarea parfumată, întrebându-mă ce față de masă e mai potrivită pentru seara respectivă. Dar mă calmez rapid. Încă nu am pregătit nimic de mâncare și mă gândesc cum voi decora masa…🙄

Hotărâtă, încep să-mi scot de prin dulapuri ustensilele de gătit: oale si tigai, cana gradată, cântarul, decojitorul, etc. În final, jumătate din ele, recunosc, le aranjez din nou la locul lor; prezența lor pe masa de lucru este inutilă. Oricum situația nu e atât de gravă; atâta timp cât nu am scos oala inox pentru a face o prăjitură, îmi spun că nu sunt un caz pierdut. 😃

De câte ori nu am hoinărit pe magazin online Dajar, pentru că înainte de a te lansa în realizarea unei rețete, trebuie să fii echipată, nu-i așa?

Poate că gastronomia nu e de mine, deși odată cu pandemia vieții am hotărât să o dau pe gătit mai des.
După ce am văzut că totuși cremozitatile sunt atuul meu, am zis ‘hai pe coptături”. Ca și cum nu aș fi putut alege o rețetă simplă, gen cartofi la cuptor, ce idee genială mi-a venit? Să fac o pâine de casă! 🙃 Și când am o idee, nu e că o am și atât. Dacă nu o pun în practică, mă macin ca și piperul în râșniță.

Optimistă și încrezătoare, am început să răsfoiesc caietul cu rețete; acel caiet „minune” pe care îl concepi atunci când te căsătorești și îl păstrezi cu sfințenie, sperând că te va transforma într-o bucătăreasă desăvârșită. Nu știu dacă acest tip de rețetar a ajutat anumite femei, însă mie mi-a trebuit ceva timp să îl descifrez. Era ca și cum mă hotărâsem să învăț o limbă străină. Citeam ingredientele, însă la etapele de preparare, mă pierdeam printre rânduri.

Dintre toate rețetele prezentate, în naivitatea mea de pe atunci, m-am oprit asupra celei de pâine. Nu de alta, dar mă gândeam sa „încep cu începutul”. La ce să pregătesc a găti o rețetă complicată, când pâinea e înainte de toate. Rețeta mi se părea „floare la ureche”. Aveam nevoie de 3 căni de făină, o cană și jumătate de apă, 10 g de drojdie înmuiată în puțin lapte călduț, un vârf de linguriță de sare și unul de zahăr, trei linguri de ulei de măsline. Doar atât? Ce rețetă mai ușoară puteam să găsesc? Deja parcă și simțeam mirosul de pâine hoinărind prin casă.

Am frământat aluatul hotărâtă și încrezătoare, după care l-am lăsat la dospit. Îl priveam cu drag, pe furiș, cum crește sub ștergar și eram foarte mândră de mine. Cam după o oră, am încercat să îi dau o formă și am presărat niște semințe. Am pus pâinea la cuptor 20 de minute la 250°, pe urmă 40 de minute la 200°.

Se zice că timpul le rezolvă pe toate. Însă această vorbă nu este valabilă și în bucătărie. Vorbim de temperaturi și minute precise, pe care dacă nu le respecți, te alegi cu un fiasco. Bineînțeles că m-am lăsat păgubașă și tot la cartofi la cuptor am ajuns 😜.

A trecut ceva vreme până să încerc din nou această rețetă. Ca și atunci când pici un examen, te pui cu burta pe carte și încerci din nou. Ok, aici e vorba doar de o rețetă, însă mândria mea de femeie m-a determinat să mai încerc o dată, să simt din nou mireasma de pâine prin casă, și nu numai.

De data aceasta am mai adăugat în rețete niște ingrediente: un vârf de linguriță de maturitate și atenție din belșug. 😊

Bunica mea spunea mereu că o rețetă bine „lucrată”, în care pui și nițică inimă, merge bine cu orice. Fie că e magiun, zacuscă, sau doar un simplu ceai cald. ☺️

Și cum cei de la Ambition România mi-au fost prieteni de ajutor în „decorul” de după gătit, zic ‘hai să ne relaxăm la o Cafea și ceva dulce’. Că doar n-o fi așa gri viața! 😜
Timpul noi l-am glazurat,
Totul e gata de savurat! 🤗🌈

Sursă fotografii : Dajarmagazin.ro, https://www.facebook.com/romania.ambition/ și arhiva personală.

Acest articol a fost scris pentru Competiția Spring SuperBlog 2021.

3 comentarii Adăugă-le pe ale tale

  1. Diana spune:

    Tare fain arată pâinea 😀

    Apreciază

    1. Lussy spune:

      🤩 multumim!

      Apreciază

  2. Lussy spune:

    Si nici macar nu e asa mult de muncit pe ea😅😁

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s